Te
cam
am la
o ceartă,
Ma’mea,
dezamăgită,
descumpănită,
că eu te-am lăsat,
c’ăi fi fost goală, da’
strict-omologat-oloagă,
ce, că, ești la fel de‘otărâtă,
în ordinea existentelor, ce să fac?

O!
K-i
și el,
element,
inadmisibil,
fapt că te iubesc,
fără “ca niște, și la”
portofoliul tău opulent,
căci simt indexul ochilor gri,
verji, movi, portocalii, liberi, negri,
căprii, concurenți, indiferenți, probabili,
dar alt avocat ca banul nu ai să găsești, să știi!

ei,
fără
supărare:
“TinoBingo,
țintit, a’la “Ãla
ce te bagi, bă, la Ziar”,
cum ar veni, dar de dar, “dar!”
neiertătorii competitivii, le-ar să le
fie deochii de tată-bucurie, că ce i-a durut?
până’n … căci, spune tu, că nu a avut bucurie mare,
la și de bărbat, așa că … băgăm sau nu ceva adevărat?
căci de la Crăciun încoace m-a podidit o lene de șezlong de groază,

de bambus,
de zâmbete
de oase groase
de AnimaFilm S.A,
de numai așa mai aflăm
de adevărul relativ pe deplin
de acompaniamentul: tin-tin, tin-tin!

PS - andonotare:
Noapte bună cititorilor!