Am întors spatele îngerului
și-am pornit pe drumul păcatului:
12 pași
12 trepte
12 uși
spre nicăieri.
Plânge iubirea
la căpătâiul unei frunze ascunse,
la picioarele unui sărut îngropat
iar eu visez la morți calde în paturi mici.

Nu mă căuta
pe aleile cu porumbei și-n clopotnițele uitate;
nu vei găsi decât scrum
căci eu mi-am făcut culcuș mut
la rădăcina copilăriei.

Te chem să strângi pumnul
și să mă prefaci în zbor de fluturi,
te chem să strâgi pleoapa
și să stingi lumânarea ce pâlpâie.
Nu plânge,
am învățat
să-mi iubesc singurătatea....