Un urlet putrnic rasuna -n padure.
Si crengile albe incep a trosni.
Privirea mi-e tinta prin gemu-aburit,
La toata padurea ce zace ca moarta.

Departe-s de lume ,departe de toate.
Departe de ganduri, de tot ce-i mister,
de lucruri profunde ce n-au inteles,
ce nu au esenta si-s doar vorbe goale.

Sunt singu,mi-e bine ,ma simt minunat.
Dar gandul ma poarta departe ,spre tine.
Desi sufletu-mi sade in pace-alinat.
Dar inima iata se zbate de moarte.

Sunt sigur de faptul ca-I mai bine asa.
Pe tine sa te stiu mai departe.
Mi-e bine acuma si-o sti foarte bine .
Dar asta ma duce la moarte.

Si gandul acesta imi chinuie viata.
Ca nu stiu de noi am putea.
Sa fim impreuna, sa stai toata viata.
Alaturi de inima mea.

Iubire e mare ,dar nu-I de ajuns.
Ne trebuie mai mult de atat.
Iubirea-I un munte ce-I greu de trecut . Si-a ceasta ma-n pinge cu-avant.