Ma deprima enorm ceasul care ticaie,
ma deprima enorm propria feriga,
ma deprimi TU
si alarma care s-a pornit afara.

Alelei, voi, pui de lei,
oameni grabiti cu mansoane
si gulere din vulpi argintate lovite de moarte...
Va pasa de ploaie, de frig,
de sacose, borcane, posete,
de cainele vecinului meu care latra,
de pasii vostri mari aruncati...ma deprima.
Ma deprima poza de-acasa,
ma deprima hotararea neluata in van,
visul acela cu sali de lectura
si articolul 3 din legea fondului funciar.
Uf sau poate of ori chiar ah,
ce mai vreme de toamna in mine!...