Mi-e palma transpirata de emotia timpului.
Mi-e inima sfasiata de plecarea cunoscutului.
Mi-e prezenta deranjata de iarna ce vine in noi.
Fug pe platoul imens si in mana-mi atarna uitarea.
Minutul stoarce ultima picatura din timpul meu liber.
Ma ascund in spatele translucid al cerului
Si ma topesc in amurg pe frunze inclestate de ram.
Mi-e greata de frumusetea din jur,
Zadarnicia devenind pentru a nu stiu cata oara muma.