agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-02-17 | |
Eu nu am fost cu el
Si "cu Ghilgames Sa vanam leii" (Am lasat unele cuvinte in Afara ghilimelelor caci, va marturisesc, Ele n-au fost acolo) Eu am facut un foc mare. Da. Au venit ei doii, transpiratii, prafuitii Si arcurile lor inca fierbinti Le-au asezat pe iarba. Eu am stat cu pieptul pe ele si-am auzit ragetele. Da. Mancau amandoi tacuti, abatuti, Uitandu-se adumbriti unul dinspre celalalt. Eu am realizat doar faptul ca respirau sincron si apasat si repetat. Da. S-au spalat amandoi apoi pe maini: "Ghilgames" mandru de palmele lui si Nichita mirandu-se de ale sale, palmele lui de portar la fotbal. Eu am dat apa la "cismea" pentru ca dorea sa le vada pe amandoua de-odata. Ghilgames(fara ghilimele ca am obosit): Voi mangaia stelele cu aceste maini! Nichita(el n-a avut si n-o sa aiva niciodata nevoie de ghilimele): Voi scrie odata despre ciudatele mele maini si de "cismea". Eu adulmecam aerul acela de carne in plamani si ma miram. Da. "Si a fost zi si a fost noapte".Focul acela al meu Plin de ragete de leoaice dupa puii lor de lei, a fumegat la sfarsit! Eu am adunat resturile, ingerul meu mirosul din aer. Da. Tie Ghilgames-al-leilor(el n-are sigur ghilimele) si Nichita-al-leoaicelor-si-puilor-de-lei Porniti la vanatoare: Eu stiu sa prepar orice e mort de mancare dupa vantoare! Da. Uite-l! A ragit Ghilgames-al-leilor, are inima! Adulmeca-l! A ragit Nichita-al-leoaicelor-si-puilor-de-lei, are suflet! Simte-l! Inca mai miroase a fum! Si el si-un inger! Diferenta dintre lei si oameni este ca cei dintai nu-si spala mainile dupa masa. Nu! __________________________________________________________ Aceasta poezie nu este o jignire. Ea este o explicatie cu care poetesele frumoase pot dormi noaptea la un foc de tabara, undeva in munte. Eu ma duc de-acum numai la mare!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate