Si ingerii viseaza

Cand iarna isi inchide pleoapele cuminti,
Cand vrea sa o vegheze ingeri si cu sfinti,
Isi pune capul peste trupul meu virgin
Si il ingheata, prelungind un chin.

Cand iarna-nchide ochii de atata plans,
Ma ia in brate si ma tine strans,
Isi scoate inima, si-o pune-n pieptul rece,
Sa nu mai sufere si lacrimile sa ii sece.

Demult nu-mi mai priveste lumea chipul.
Doar iarna, respirand prin somn nisipul,
Trimite fulgi pe ochii mei de-nfrigurata treaza,
Caci iarna sforaie,viseaza.