Tu, Cel ce-ai faurit lumina
si ochii mei cu care-o sorb,
o, nu-i lasa sa-i umple tina,
ci fa-ma pentru lume orb!

Tu, Cel ce m-ai chemat pe nume,
si-auzul meu intreg il vrei,
O, nu-mi lasa urechea-n lume,
ci fa-ma surd la glasul ei!

Tu, Cel ce vezi cum dau navala
atatea maini ce-n spini se-mpung,
O, fa-ma pentru tot ce-nsala,
sa fiu olog, schilod si ciung!

Dar pentru neuitate clipe,
pentru comori ce te rasfrang,
da-mi mii de ochi si mii de-aripe
si mii de brate sa le strang!