strazile vechi cu ecou de trasuri si de cai...
ah, cat sa te mai car in spate
sa nu strivesti pietrele cu nepasarea ta
aduna-mi silabele, matematicianule,
spune-mi, cate au fost azi noapte, dormind
de ce sa te superi
stiam ca te-am mai iubit candva
si omul cu ploaia, ciupercile, melcii
de ei sa nu te atingi
e gratis
oricum pentru primavara e tarziu
adiacenti, vinovat inceputul unei amintiri,
umplem triunghiulara inima
eu cu vise
tu cu tine