agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2612 .



post mortem intr-un carusel
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [bianka ]

2003-03-30  |     | 



mi-am julit piciorul crunt si taios și aproape de apa moartă din ochii tăi
se poate ceva fără așchii care să-ți despice transplantul teribil,
te-am întrebat - desigur cu cuvinte neduse pînă la capăt, pînă la capătul lor de ingrate, pierdute și blestemate
(în venele lor date cu albăstriu curat a înflorit sămânța macului, încă de pe când răsuflau nestingherite în fașă)-
te-am întrebat surd, poticnit,
se întîmpla că ecoul acela era dintr-o dată o potcoavă de cal bolnav, din care pământul, întotdeauna pământul
macină câte un cui, vesel, senin.
remegător sănătos - picătura asta mi-a curs din julitură și nu mai știu nu mai știu unde.

mă plimb absent într-un carusel fără roată
apa ta a murit - asta-i toată povestea în definitiv,
numai că finalurile nu se mai prind
nu mai prăjesc nici o paiață aruncată la foc;
se poartă la gât lanțurile fără verigi-cheie și asta îți voi cumpăra, dragul meu,
ca să fie iarba fiarelor,
rânjetul tigrului descărnat.
ești o namilă frumoasă și credulă acum,
ucigător de nemaiîntîlnită
cu ce oare te-aș putea hrăni?

te voi lepăda în curând, ca să nu mai crești răsucit în mine
atunci o să mai vreau palma ta pentru cele pe care le-am uitat
pentru retrageri și neputințe
o să vreau buba ta ascunsă tribut
va fi o superbă deschidere de primăvară
în care vor defila sfioase crestăturile vii, albe, neatinse
și bibelourile toate, vopsite cu grena, apoi cu culori de pământ și de pietre uscate, fragmentate de tot în lucirile lor
cu ferestrele blocurilor dând afară perne călduțe
privindu-le aburul,dragul meu
cu tot ce trebuie pentru instaurarea următorului stigmat,
mai bogat mai solid
mai infernal…

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!