Þi-ai sărutat distrat copilul
căci mobilul îți alunecase în cristelniță...

Furișată, privirea alunecă spre
frumoasele picioare ale vecinei îngenuncheate,
în vreme ce rostești un „amin” lipsit de semnificație...

Enoriașii țin cu evlavie hangul preotului
pătruns de importanța monologului rostit în barbă,
în acordurile manelelor care răzbat prin ușa deschisă...
„ – Dragă Doamnă, v-am ascultat necazurile,
dar și indignarea cu privire la vecinii impertinenți
care nu vă lasă să scuturați praful
și scrumul de țigară la ei în balcon
tulburat de nesimțirea preotului
care se înverșunează să țină slujba...
N-ați vrea să-l dăm afară?”

M.T.