agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3411 .



anotimpuri bolnave
poezie [ ]
imi este frig de tine primavara

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [magul ]

2003-04-09  |     | 



n-ai venit.
credeai că o sa-ți răpesc ore din condica nesemnată la slujbă
cu scriituri de tulpini fragede, cu gandaceii-domnului,
claie peste gramadă pe resturi de bușteni.

n-ai venit.
presimțeai aiureala albinelor imbătate de o amarâtă
floare de podbal,
ca și cum doar ordinea gheții ar fi regină
peste lumea scaldată în raze timpurii.

n-ai vrut să vii.
iți spuneai(asta e de la radioșanț)
că n-o să faci fața prietenilor veniți de la Piramide
în fracuri negre-obosite,
că o să stai pe scaun ca un papițoi
nu voiai să recunoști...
te așteapta lumea, dar nu să o privești din ochiul tău de vultan
plictisit de prostia căldurii
eh...

nu, nu ai vrut pur și simplu.
ce ți-ai zis, că o să-ți cer să ridici nivelul cerului
cu o pentagonală interogație
pentru piepturile însorite ale câtorva ciocârlii
trimise în șomaj tehnic
cu un zambet sec de tiran?

n-ai vrut, sau poate,
mai știu eu?
de fapt
s-ar putea nici să nu exiști,
primavară!
caricatură condamnată
la zidire
în meterezul reavăn
al unei unei gropi,
de unde n-ai să știi niciodată care ți-e rostul,
meteahna și semnul.

primavară,
înșelătorie pe față!
eu nu sunt un cărăbus amezic,
habar n-ai
ce se ascunde dincolo
de circul meu
cu stele stele zburătoare
și flori de rândunică.

ia-ți gândul că o să mă afli vreodată
așternându-ți la picioare covoare de iarbă
pe care nici măcar
nu le mai vezi de la inălțimea
frigului tău princiar,

primavară a nimănui!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!