îmi colorezi adâncul ce dă-n pârg,
și-n mine culorile de bază se frâng
și norii ... de la mijloc mă-nveșmântă,
și veacul inimii de flori mă frământă.

îmi cobori obloanele spre ieri,
și-ascunzi ce-am gândit împreună ...
culoarea ne lunecă spre cer,
într-o goană nebună ... nebună.

la început mi-ai fost Cuvânt în necredință
și zâmbet în roiul de ploi;
Noiembrie te-a colorat - ființă
și eu ... te-am preschimbat în noi.