Valurile-au amuțit.
Sculptate în piatră,
se-nalță imobile
din marea nemișcată și,
printre rocile tăiose,
vântul nu mai urlă;
plutește doar,
ușor, prin aerul plat.

Stau pe țărm,
învăluit în ceața densă
care-mi încătușează
privirea în căutarea orizontului
îndepărtat,
așteptând...
răbdător...