agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-05-31 | |
Vreau sa stiu ca sunt,
in orice lucru bun sau orice prostie ai face, buricul pamantului tau, Vreau sa simt ca atunci cand cad, ma ridici, chiar daca pot sa ma ridic, la o adica si singura. Vreau sa stiu ca jumatate din perna mea va mirosi a tine, pentru urmatorii sapte sute cincizeci de ani. Vreau sa simt ca avem totul, Chiar daca in buzunar Zornaie doar cativa banuti Pentru paine si lapte. Vreau sa vina vecina de la trei Si sa-mi spuna ca te-a vazut Cu alta femeie, Iar eu sa pun zalog viata mea Ca nu e adevarat. Vreau sa simt Ca ti-e dor de mine, Chiar daca ma vezi Fataindu-ma prin casa, Rostuind lucrurile Lipsite de importanta. Vreau sa simt ca daca plec, Imbatata de aburii furiei, Ma apuci de mana si-mi spui: Nu pleca, te iubesc! Vreau sa stiu ca daca pleci sa faci o tura, sa-ti scoti in lesa, trufia si piticii la plimbare, te intorci mereu acasa, cu privirea aia a ta care topeste toate pietrele din mine, Sa-mi spui: Ma primesti inapoi? Am gresit, te iubesc! Vreau sa simt ca poti sa ma faci Sa-mi uit accesele de independenta, sa pot fi cu tine doar femeie, sa simt nevoia de protectie, chiar daca mi-o pot asigura si singura. Vrea sa stiu ca atunci cand clipa preface toate in jur in nisipuri miscatoare, tu esti piatra pe care sa-mi salvez Toate visele, pana ce toate sunt iarasi la locul lor. Vreau sa fiu prima fiinta care sa stie pricina incruntarii tale, zambetului tau si oricarui oftat. Vreau sa stiu ca ma agit prin casa Preocupata cu nimicurile zilnice, cu fruntea impovarata de ridul dintre sprancene si tu apesi pe un buton, pentru ca toate nimicurile, Si lucrurile Si lumea sa dispara, alungate de melodia noastra, mereu alta, dar totusi aceeasi, O melodie pentru noi, Cei atat de schimbatori Si statornici. Sa-mi las aiurea papucii la marginea covorului, sa te vad asteptand acolo, in picioare, Zvelt si flamand, sa-ti deschei camasa pe bajbaite, sa-mi lipesc tampla grea de pieptul tau Si sa ma dizolv acolo In tine, pana in zori. Vreau sa ma trezesc inaintea ta, Inainte ca ceasul rosu de plastic, de pe noptiera, sa-ti increteasca fruntea, sa stau cuminte, rasfatata, zambind de incruntarea ta, de cum ti-ai tuguiat in somn buzele, de cum ti-ai incheiat iar stramb nasurele de la pijama, de ce mi-ai spus ieri si-mi spui In fiecare dimineata, la trezire. Vreau sa-ti cer iertare ca ieri am uitat sa fiu femeie Si-am fost iar babuinul furios care vrea schimbe ordinea Lumii si lucrurilor. Vreau sa te iert ca ieri Ai fost pedagogul exasperat de la scoala De reeducare pentru fete, Cel care aplica, fara mila, corectii. Vreau sa descoperim impreuna lumea Si in ea, nuiaua de alun, S-o fermecam cu iubirea noastra. Tu ce vrei, adoratul meu?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate