Tuareg,
aur zambind colturile
tale de gura
colturilor mele de ochi,
tu
spui povesti copilariei cu lacuri
si ratuste
pitite intr-un viitor
imbatranit prematur,
imi inventezi
la ureche
Mahabharata
si intre noi sunt sapte vai,
sapte mari,
si iepuri umbla calari
pe sapte cai
furati
haiducilor
in pauze de publicitate.
Timpul a plecat din ceasuri,
scrie:
va rugam, reveniti altadata.
Eu m-am asezat pe iarba dintre cifre,
stiu ca e bine.
Pentru ca
odata il ascunde pe niciodata,
odata
are fuste largi,
pentru ca odata
are suflet de nomad
cu sange albastrit
de fierbinte ce este.