Din valtoarea sufletului,
din miezul pamantului,
din mijlocul focului,
din fosnetul vazduhului,
iese tot raul lumii,
in mijlocul campiei.

Intunecat lacas,
din blestemat salas,
iese suflet spurcat
de demoni manat,
de ingeri renegat.

Iubirea de glie
suflet reanvie,
Furtuna stinge
sangele prelinge
din rana spurcata
acum curatata.

Rana pura ca apa,
cu sange de copil spalata
vie ca jocul
iute ca sorocul.
Binecuvantat suflet
sa fie-ntrun-an
sa fie-n o mie......