Adun in causul mainilor
Speranta zilelor ce trec
Pe linga inima mea,
Si in nemarginirea timpului care se scurge
Prin venele ostenite,
Simt pulsatia vietii tale.
Dorinta,
E mai presus de-orice,
Iar teama de mai bine imi sta impotriva.
Te chem si te caut,
In valurile noptii zbuciumate ,
Si din adanc
Culeg doar o speranta.
O lacrima imi curge pe obraz
Si se preschimba-n diamant,
Si tai cu ea
In sufletul strivit de-atata amaraciune.
Si ochii uzi se pierd in vraja ta,
Iar buzele-mi strivesc
de ale tale maini.
Ti strans in ele
Amintirea clipelor pierdute ,
Ieri,
Si doar speranta zilei care vine
Iti poarta pasii catre mine ,
Azi.