Crapa de poti tu moarte,
prea neputincioasa
in a ma ucide,
ca m-am desprins
de soarte
si de lucruri triste,
insipide;

I-ati mana rece
de pe crestetu-mi fierbinte,
da-mi inapoi lumina
si ma tine minte
ca n-ai sa poti sa uiti
clipa ce-acuma trece.

Te du din cale
hatra,
ce gata esti de coasa
si leapada-ti in haos
mutra roasa
ce aducea odinioara
numai jale.

Fa-mi un hatar
si-n graba
groapa-ti sapa,
arunca-te-n genune
si,
pur si simplu.....crapa!!!