Atârnam suspendați
la celălalt capăt al luminii.
La început, toate lucrurile
erau simple:
Tu, eu,
diminețile cu soare
și miros de scorțișoară…
Încercam să ne sinucidem
aruncându-ne în gol
printre nori
Dar nu puteam decât
să mergem înainte
Printre păsările care zburau
una prin alta
zgâriindu-ne
cu vârfurile aripilor
întâmplările.
Atunci,
nezborurile noastre lichide
sângerau.