Noi ne iubeam în trenuri personale
țipau sub noi vagoanele de-Arad
mă cuprindeau durerile de șale
pe scândurile rococo de brad.

Oftam pe rând. La ace numai trenul
gemea sentimental țac-țac-țac-țac
ne apărea în perspectivă semnul
iubirilor de la-nceput de veac.

Mergeam de săptămâni, poate de veacuri
dar cine să le socotească-n gând?
din horoscop ne apăreau doar fleacuri
șefii de gări ne salutau plângând.

La babe cercetam ciudate leacuri
tot nu puteam să mi te scot din gând.