agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-12-29 | |
Mi-aruncai la picioare
mere de aur și veșminte rare, nobiliare eu fugeam urmărită de minotaur cu gleznele învinețite. Mă amăgeai cu poeme zaharisite ronțăite lasciv de furnici numai eu alergam printre urzici cu tălpile-nroșite. Cu garda jos te-apropiai avariat sentimental troznind din fiecare os de cavaler valah vorbind de-o fermă de bumbac și salvie pe o feudă undeva-n aval doar eu treceam podul sub sabie cu tâmplele julite. Strigam “ut ameris, ama!” mergând pe-același mal, “nu ți-am cerut mai mult, iubite!” pierdusem cursa dar și teama. “Ut ameris, ama!” (ca să fii iubit, iubește!) Marțial, Epigrame, VI, II Atalanta, fiica lui Iasus și a Clymenei. Părăsită pe o stâncă de către tatăl ei, care dorise un băiat și nu o fată, Atalanta a fost alăptată de către o ursoaică și crescută în sălbăticia codrilor. Mai târziu ea a învățat să vâneze, întocmai ca Artemis, zeița ei protectoare. Urmând pilda acesteia, Atalanta a jurat să rămână pururea fecioară. Prețuită de mulți pentru frumusețea ei - printre alții și de Meleager, alături de care a participat la vânătoarea mistrețului din Calydon - Atalanta s-a văzut în cele din urmă nevoită să se căsătorească. Ea era vestită pentru iuțeala picioarelor sale și era învingătoare la toate întrecerile la care a participat. Așadar, a făgăduit să se căsătorească cu acela care o va întrece în iuțeală. Mulți au încercat fără să reușească și au fost uciși cu sulița de fecioara neînduplecată. Ea îi ajungea întotdeauna din urmă, după ce mai întâi le acorda un avans. Unul singur a izbutit să o întreacă, cu ajutorul Aphroditei: Milanion. Zeița i-a dăruit lui Milanion trei mere de aur din Grădina Hesperidelor. În timpul cursei, acesta a lăsat să-i cadă merele unul câte unul. Atalanta, neputându-și stăpâni curiozitatea, s-a oprit să le culeagă și, în felul acesta, a pierdut din timp și a fost învinsă. Ea s-a căsătorit cu Milanion și au trăit amândoi fericiți până în ziua în care, cu ocazia unei vânători, au profanat un sanctuar al lui Zeus, în care se adăpostiseră. Indignat de sacrilegiul comis, zeul i-a pedepsit transformându-i în lei.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate