agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-08-01 | |
Desprinși din adânc,
Două suflete în căutare de lumină, Prinse împreună într-o sferă, Pe care apoi Zeus, cu flugerul său, A rupt-o în două jumătăți Din păcate inegale. De ce femeia iubește mai mult? De ce bărbatul e un animal indirect? Întrebări fără raspuns... Să continuăm totuși poevestea, Inegale cum suntem, Ne căutăm mereu, Unul pe altul. Orizonturi și infinituri, Apusuri, răsărituri, Timpuri, epoci. Trecură toate! Din adâncurile mele de sferă, S-a născut sunetul. Care mereu te cheamă pe tine, Tu, cealaltă jumătate de sferă, Ne cheamă sunetul de-adâncuri! Să fim din nou o sferă. Și sunetul străbate infinituri, Orizonturi și apusuri. Dar sunetul nu ajunge la tine, Unde ești tu jumătate de sferă, De ce sunetul nu ajunge la tine? De ce nu iubim egal? Lumina rupe întunericul Dar sunetul nu rupe distanța Ce ne desparte. Probabil că nu mai ești, Sau poate că nu mai sunt, Sau poate pur și simplu Nu iubim în aceeași masură Egala de sferă! Răspunsul e undeva la mijlocul SFEREI!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate