era inainte de noi inaintea furtunii
popoarele de furnici s-au razvratit pentru venirea noastra

in sangele meu te mai poti aseza
se mai poate acum inaintea furtunii sa venim impreuna pe lume
tu mai stravezie cu o nastere
eu mai intelept cu o moarte

vom avea un pustiu de trecut in genunchi
apleaca-ti privirile peste umarul meu
intotdeauna tresare ca o rana
bucurandu-se la vederea sagetii
adaposteste-te in spatele lui

sa nu misti

un singur cuvant ar insemna prabusirea

invata-ma
cum sa dau la o parte pamantul si oceanul
algele si nisipul
care cresc
intre
privirile
noastre