agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-08-11 | |
Încă nu este timpul unei zile
Nici măcar soarele nu s-a decis să răsară Am rămas tăcut la căpătâiul unui vis vegheat Răsturnat cu ghearele îndreptate spre cer. Mama abia așteaptă să mă spele cu lumină Însetat- tata abia așteaptă să împartă bere. Chipul netrezit a vâslit nepăsător prin timp Și-a învățat comerțul cu zâmbete și visuri Sub larma măruntă a întâmplărilor expirate Un muget alb și o sete nesfârșită târăsc după mine Ca un uriaș de umbră căzut peste munte. O mie și una de dimineți au rămas pierdute Asasinate de cer. O mănușă de fum le adună Și le așează la poarta ruinelor mele încinse. Nu s-au mai născut șeherezade. Nu mai avem Nici un pașă delicvent. Nici gâturi de tăiat. Am rămas eu și zilele născute pe-nserat. Mama abia așteaptă să mă spele cu lumină Însetat- tata abia așteaptă să împartă bere.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate