ranit langa tarm asteptam
o picatura de apa;din marea
marii albastra imensitate
coboara spre mine un albatros.
viclean,ma studiaza,topaie zgomotos,
se inalta-n zbor,se lasa peste ape.
din ceruri inalte zboara de departe
un soim ce-n preajma langa mine
lasa sa-i scape din cioc ucigas
o punga de piele,inauntru o sticla
mica cu un lichid incolor si-un mesaj:
"serum vitae"
"felix qui cognoscere de rerum causas"

rana ustura,urata de sarpe,mi-e sete;
privirea-i tulburata,miscari alene
duc sticla la gura,o sorbitura-doua,
apoi golesc continut peste muscatura.
setea dispare dar adorm adanc
si ma trezesc sub soare,e vis?
privesc palidul nisip,in mana stanga
strangeam cu dor de defunct mesajul;
sticla,punga disparusera iar in inalturi
zbura ceva,ma intrebam:e soimul meu?
fusese aievea,vis sau indumnezeire?