agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-09-22 | | Înscris în bibliotecă de liviu dascalu
inseamna ceva, daca-mi aduc acuma aminte
de spaima de atunci, cand nu mai puteam sa respir, citind cum cobora o scara-ntre ziduri mucede, si in bezna, si se lovea de intuneric, ca de-un perete, si nici eu nu puteam sa trec mai departe. (a fost, poate, atunci, prima data cand am intalnit ceea ce s-ar putea numi singuratatea - adevarata? - pentru ca era un loc inchis, si-ntuneric. si orice dorinta, sau amintire, spre-afara se facea acolo, atat de inceata -). dar acum, am mai fost intr-un asemenea intuneric, si stiu ce inseamna constiinta ca orice ai face, oricat ti-ai tipa neputintele, spaimele, cu mainile pe pereti, nu se ajunge la alta fiinta. acuma stiu. - si nu-nseamna nimic asta.- si daca-mi amintesc de ceea ce a fost atunci adevarat, nu inseamna nici asta nimic. acuma, vorbele, fricile de atunci sunt fara culoare, ca niste desene, dintr-o carte, care acum nici nu-ti mai place. (si iti spui doar ca vremea a trecut atat de incet -).
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate