Templul de rugaciune al
unei biete buburuze
s-a prabusit in anii grei
incatusati de polen;
De dincolo de verde
zambetul trist al unei
orgi rupta de petale
De nopti;-s-a dus!
Un sfant mister strecurat
in picurii de roua ranceda
S-a contopit cu vechea
panja de paianjen-s-a prins!
Se zbate, se zguduie nimicul
inclestat in povata unui om...
Buburuza si-a luat zborul
de pe clipa...
Sunt din nou singur cu
Nelinistea infinitului.