Stateam singur in casa,
Era o noapte obisnuita,
ca toate noptile.
Afara era intuneric,
In sufletul meu era intuneric.
Nimeni imprejur.
Dar ceva mi-a tulburat linistea
-linistea trista si atat de obisnuita.
A batut incet in poarta inimii mele.
Imi era lene sa deschid,
Trebuia sa ma ridic,
Sa o deschid,
Si era asa de greu sa fac asta
-nu mai fusese deschisa cam demult,
si nici cheia nu mai stiam pe unde e.
Dar a continuat sa bata.
am incercat sa ma fac ca nu aud,
Dar bataile erau din ce in ce mai tari.
Ce puteam sa fac?
M-am ridicat incet,
cu teama.
-"Cine o fi oare?
ce cauta in inima mea?"
Imi era bine asa,
Nu mai facusem curatzenie de mult:
Totul era aruncat pe jos,ca si sufletul meu.
M-am apropiat cu teama de usa,
Am deschis-o putzin:
-"Cine esti?"
-"Eu?
Dragostea."
-"Ce cautzi tu aici?
nu te asteptam azi,
nici maine.
Poate ai drumuri mai frumoase de facut.
Aici e mizerie,nu te pot lasa sa intri."
-"Lasa-ma putzin, te rog!
nu stau mult,
apoi plec.
Uite:
stam la o cafea,la o tigare,orice...
numai nu imi spune ca am venit degeaba.
Vrei?"
-"Bine,dar nu stai mult.
Am treaba:
trebuie sa zac,
si ma asteapta gandurile.
Nu le pot lasa sa astepte."
-"Bine!
Numai 5 minute,
si apoi plec."
-"Atunci intra!"
I-am dat drumul cu teama.
Ii urmaream fiecare miscare,
Parca ar fi vrut sa fure ceva.
Dar ce sa fure de la mine?
Ce ar fi putut sa fure?
Mizeria?
Sufletul pierdut?
Am lasat-o.
Era totuna.
-"Despre ce vrei sa vorbim?
despre viatza,suflet?
ce ami potzi spune tu?
ce stii tu?
tu crezi ca ne cunosti?
tu ai dreptul sa intri unde vrei?"
Dar ea tacea
si ma privea.
Nu spunea nimic.
Doar ma privea.
-"De ce taci?
de ce stai asa?
ce vrei?"
-"Eu?
Nimic!
Doar sa stau putin cu tine,
si apoi voi pleca."
-"Bine,asa e bine.
Nu de alta,ma asteapta gandurile.
Iar taci?
De ce nu spui nimic?"
S-a ridicat incet,
Parca plutea.
-"Ce faci?"-am intrebat.
Nu a raspuns.
A venit spre mine,
Incet,
Mi-a luat tamplele intre maini,
Si m-a sarutat.
M-a sarutat?
Pe mine?
Cum de am lasat-o?
De ce nu am facut nimic?
-"Ce faci?
De ce ma saruti?"
-"Pentru ca asa vreau!"
-"Dar te asteapta altii,eu nu te asteptam."
-"Eu am vrut sa vin la tine,acum plec."
-"Stai,nu pleca!
Mai stai aici, cu mine.
Uite,daca vrei fac curat.
Dar mai stai putin"
-"Nu pot!
Mai am drumuri de facut.
Si de altfel...nicinu ma asteptai."
-"Te rog,fac tot ce vrei,nu pleca!
Mai stai!"
Dar s-a ridicat,
Incet,
La fel cum venise.
-"De ce pleci?
Unde pleci?"
M-am repezit la usa:
-"Nu upleca!"
Tacea,se uita la mine zambind.
-"Nu te las sa pleci!"
Si am zavorat usa -usa inimii mele.
-"Ramai, te rog!"
Atunci ea a ras:
-"Nu trebuia sa ma rogi,
eu am venit sa stau cu tine.
Nu trebuie sa faci curat,
potzi sa te intorci la gandurile tale cand vrei.
Eu venisem sa raman,
dar tu nu stiai asta.
Venisem sa raman."
Si a ramas- ce bine ca m-am ridicat sa deschid!