Se aude departe cântând o vioară
Și sunete dulci pe dat' mă-nfioară,
Iar stelele ascultă cu luna împreună
Cum trece arcușul pe-o singură strună
Chiar vântul se-oprește uitându-și menirea
Și-ascultă vioara cu plânge iubirea.
Se tânguie-n noapte o biată vioară,
Iar zorile albastre uitat-au s-apară
Și totul in juru-mi stă neclintit.
Dar iată...deodată...vioara a amuțit.