agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-10-31 | |
... Știi, în ochelari locuia ființa aceea.
Era stăpână pe toate. Clipeam doar când voia ea, mă-ncruntam la comandă, lacrima venea când ridica ea bagheta. Spiriduș, poate. Copil jucăuș. Moș? Îmi zicea: sa treacă! Și treceau camioane într-o parte și alta, se-ncrucișau între lentile, portocalii, violete. Și-mi zicea: El! Da, uite-l, se-apropie, pășind ca sfinții pe ape, îi răspundeam bucuroasă. Râzi, l-ai vrut, l-ai văzut, acum, gata, ți-ajunge! Pitic nebun, te joci cu nopțile mele. Îl vreau mai mult, dă-i drumul să mergă. Se-ncrunta ființa, îmi bătea cu bastonul în ramă. Hei, fetițo, ești zuză! Ascultă-mă, are cucuie pe frunte, deșteapto, mai șterge ochelarii, prea vezi albastru când îți răsar comete-n oglindă. Mai plângeam, mai surâdeam, degeaba, dorul, la naiba cu el, tot acolo. Adu-mi-l, îl rugam, vreau eu să fie așa. Nu-l aducea. Cioc, cioc! Te știu, ești acolo, am visat un prunc gângurind, îi mirosea burtica a piersici. L-am sărutat peste tot... Hmmm, ai mâinile ude, ai genele ude, îți sunt stropiți ochelarii, barba mi-atârnă muiată pe piept. Mai lasă-mă-n pace, era cuminte băiatul, a băut aseară laptele tot... ... Știi, de dimineață mi s-au spart ochelarii.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate