agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2001-08-22 | |
Intunericul de afara mi se potriveste:
Singuratatea mea din nou loveste Amintiri crunte, si lacrimi disperate Tinerete apusa, prietenii uitate Nimic nu isi mai are acel farmec din trecut Lacrimile s-au uscat, dorinte-au ramas in vant Voi trai mereu cu acest soc din adolescenta mea Ca pana acum n-am putut sa vad decat la televizor marea… Fulgere si ploi cumplite sa cada in inimile voastre Lacrimi si nopti nedormite sa aveti parte Obsesia ca n-ati avut curajul si taria Sa ma lasati sa plec, v-a triumfat mandria Ape amare si flacari imense Inimile sa va apese Sa nu va puteti bucura de ce aveti in casa Sa plangeti ca mi-ati distrus o tinerete frumoasa Sa plangeti ca mi-ati facut viata un cosmar C-ati preferat sa va fiu hot de buzunar Decat sa ma lasati sa plec sa cunosc lumea Insa acum v-a sosit vremea! Nu am sa mai indur tiraniile voastre Am sa ma ridic si sam sa plec mai departe Am sa va demonstrez ca se poate trai si fara voi Ca mi-a ajuns cat m-ati tarat in noroi! Mi-ati coordonat viata asa cum voi ati vrut Eu nu am avut nimic de spus Mereu voi ati decis in locul meu ce sa fac De azi inainte, am sa-mi fac de cap! Nici nu va puteti imagina Cate lacrimi au curs pe perna mea Acum insa roata se va intoarce Si-acum voi pernele voastre de lacrimi le veti stoarce! Nici rasaritul soarelui sa nu va aduca un zambet, o speranta Si ziua de odihna sa fie la fel de amara Iar acum inaintea acestor dorinte pastrate in tacere Nu vreau de la voi nici o ultima mangaiere Am sa inving in acest razboi, pe care-l credeati castigat Insa desi multe lupte am pierdut, eu nu am renuntat! Va veti da seama ca nu trebuie sa merit sa plec undeva Ci doar ca lumea se mai schimba, la fel ca viata… Iar daca din a voastra viata nu ati invatat nimic folositor Decat sa va faceti munca mecanic, iar apoi stati la televizor, Inseamna ca degeaba va uitati cu interes la stiri in fiecare seara Si cu atat mai mult, viata voastra este mult, mult mai amara… Si-am sa inteleg si eu odata ca nici ziua de maine Nu iti aduce o altfel de paine Si ca poate niciodata nu am sa fiu asa cum imi doream, Insa acum, ce mai conteaza? Mi-e dor de tot ce-aveam! Si poate niciodata nu veti intelege ca ati gresit de multe ori Si nimeni nu poate sa spuna ca veti plati pentru erori Insa niciodata nu am sa renunt la visul meu de-o viata Si nici la dreptul de a va sfarma inimile de gheata!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate