Am urcat un deal plin de zapada,
ca sa-mi alung din gand tristetea,
pe urmele pasilor mei sa se vada,
dorul care-ti ascunde frumusetea.

Tu ai spus ca cerul are stele multe,
ai intors capul si ai pornit la drum,
valuri de priviri nu vor sa te-asculte,
taci si constati ca totul este scrum.

Acum o trista muzica ne patrunde,
crezi ca anii ne-au patat amintirile,
visul prin uscate frunze se ascunde,
iti este teama si imi eviti privirile.

Ai fost, plutind ca nuferii pe valuri,
comoara neghicita a sufletului meu,
ascunzi o vina pe ravasite ramuri,
te crezi regina, dar rege nu sunt eu.

Nu pot ascunde pleoapele umezite,
ma simt cuprins de nori in toamna,
nu mai am pentru tine rimele auzite,
nu-mi esti iubita, esti doar o doamna.