craciun rastignit in rugaciuni
cu om de zapada
si ceata rosie

in ochii lor se zbate mila
exchibitionista
narcisista

te respir
gand

dumnezeu deghizat

parfumul tau e departe

ca florile de toporas

campul acela de nimic
din care toate s-au nascut
ma striga pe numele mic
eu absenta
traversez anotimpuri
si teritorii
cu ce-a mai ramas
din ce stiam ca-i corpul meu
cal in asteptarea aripilor
om gonit de ingeri
iepure vanator

si trec totul prin zambet
ca si cum as constientiza
importanta campului de nimic
si prezenta lui mos craciun
in fiecare fulg
adormit pe orbita