Intr-o zi, intr-o ora anume,
O stea s-a izbit de un nor,
Desenand un pustiu fara nume,
Zdrente negre de aripi in zbor.

Un atom fara vreo importanta
A prins iar un contur definit,
Strabatand galaxii fara viata,
De la minus la plus infinit.

Blestemat tot mereu sa inceapa
Un "ceva" ce nu are sfarsit,
In granit scurma propria groapa
Cu o dalta de vis ruginit.

Intr-o zi, intr-o ora anume,
S-a trezit din desertul tacut
Mic atom, printre proze postume,
Condamnat la un nou inceput.