erai îmbrăcat în două măsuri de jazz
în timp ce noaptea deschidea ușa iluziilor
două mâini își trăgeau sufletul gâfâind
felii de cuvinte pierdute printre sughițuri
it's a wonderful life
suspina trompetistul de trei ori
dimineața era încă departe
cinci stele se înecau într un pahar pe jumatate plin
uitat de cealaltă parte a pianului
ca o reflexie a singurătății
rătăceam pe clape de fildeș
în căutarea întregului

te zăream
între vis si real

tu împărțeai cioburile iubirii
trecătorilor inocenți

eu încă speram