Te zugrăvesc, doamnă,
Privind la inorogi cu ochi de fiară,
Cu-o mână seceră, cu-o mână seară,
Și-n ochi turcoaz închis în alabastru.

Ca un sihastru
Ridic la cer altarele preasfinte,
Dar nici o rugă nu îmi vine-n minte
Și-atunci în pumni cuprind lăstari de brumă

Și-n ziua cea din urmă,
Cu pași arzând îmi caut mântuire
Și între arțari las lumii moștenire
Portretul tău pe frunzele în flăcări.


Leiden, 3 martie 2004