agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-03-12 | |
Prietena mea îmi spune mereu că nu citesc...
(insert reproșuri: „Da’ mai pune și tu mâna pe-o carte!) Drăguțo – eu pe stradă am învățat să trăiesc! Când eu stăteam la coadă la carne și lămâi, Tu luai coroniță și premiu în clasa întâi. Eu stăteam la rând ca să aibă ai mei ce mânca, pe când ție, întotdeauna, ți-a venit totul de-a gata. Cei ca tine, cu bani, niciodată n-or să-i înțeleagă Pe cei fără, ca mine. Iubito, viața nu-i la fel ca în filme Cu finalul mereu fericit. Cine nu se descurcă în stradă – a murit! Recunosc, n-am timp să stau cu nasul în cărți, În cartierul meu nu e ca-n alte părți, Ca-n anturajul tău, unde părinții adună dolarii Cu care voi, odraslele, o faceți pe baștanii. În lumea mea, dacă nu-mi fac singur banii Vine altul și îi face. Și-atunci: adio money! Refren: Iubito, tu înveți la facultate ce înseamnă economia Dar eu mă lupt în fiecare zi cu pușcăria. Tu mergi seara prin Mall să cheltuiești parale, Eu exersez artele marțiale. Tu nu știi cu adevărat ce-i aia frică, Pe când în lumea mea, doar cei duri se ridică. Tu înveți din cărți cuvântul sărăcie, Dar pentru noi contează fiecare mie. Iubito, mă-ntrebi de ce nu fac facultatea? N-o să mă-nvețe școala ce-i viața sau dreptatea. Facultatea mea e strada, așa să știi Și merg la școala asta zi după zi. În fiecare clipă învăț ceva nou De la oamenii din cartierul meu. Nu trebuie decât să țin ochii deschiși, Lumea e plină de modele: golani și proscriși, De la ei învăț cât n-ai să înveți tu într-o viață. Iubito, aici totul se joacă cu cărțile pe față! Pe voi la școală vă învață fracții și poezii, Eu îmi pun gaj trupul și sufletul, zi după zi, Și urc în ring în fiecare săptămână Pentru banii pe care ție mă-ta ți-i dă de benzină. Refren: Iubito, tu înveți la facultate ce înseamnă economia Dar eu mă lupt în fiecare zi cu pușcăria. Tu mergi seara prin Mall să cheltuiești parale, Eu exersez artele marțiale. Tu nu știi cu adevărat ce-i aia frică, Pe când în lumea mea, doar cei duri se ridică. Tu înveți din cărți cuvântul sărăcie, Dar pentru noi contează fiecare mie. Asta e viața mea, mă bat pentru bani, Și mereu mă învârt printre golani, Dar ăsta-i cartierul, iubito, nu-mi pare rău, N-am avut cu toții norocul de-un tată ca al tău. Părinții mei n-au putut să-mi dea niciodată nimic, Viața mea a fost, de mic, ca un loz în plic Necâștigător. Câștig singur sau mor, N-am altă cale de ales. Destinul meu e un ring din care n-am să mai ies Decât cu picioarele în față. Dar asta e, e singura viață Pe care o am, iubito! Și nu eu am scornit-o! De-aia, vezi, nu prea am timp să citesc, Cartea mea e strada, ea m-a-nvățat să trăiesc. Refren: Iubito, tu înveți la facultate ce înseamnă economia Dar eu mă lupt în fiecare zi cu pușcăria. Tu mergi seara prin Mall să cheltuiești parale, Eu exersez artele marțiale. Tu nu știi cu adevărat ce-i aia frică, Pe când în lumea mea, doar cei duri se ridică. Tu înveți din cărți cuvântul sărăcie, Dar pentru noi contează fiecare mie. Tu vei rămâne întotdeauna odorul lui mămica. Dacă vrei să-mi cunoști viața, urcă în ring, Și-ai să o iei la m..e mai tare ca Nichita.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate