E liniste!
Aud tampita simfonie a sufletului meu.
Campia arde in vapaia necrutatoare a soarelui.
Necunoscutul insetat
se tara prin pustiu,
spre locul din fata.
Cersea un sunet.
(doar un singur sunet).
Dar el se propaga mereu,
Mult prea departe de urechea lui.
Il citea.
Atat de bine il stia,
Dar ce pacat!
Nu - l auzea.

A plecat.
Ratacind prin lume
Cersea la trecatori grabiti,
Mila pentr - un colt de sunet.