Te mangai cu pila
Dar nu rasare-n mine mila.
Si urli, si tipi si ceri indurare
Dar cu fierul topit te picur fara incetare.
Si un miros scarbos de carne proasta arsa,
Din tine razbate.
Si-n mine creste ura,
Caci nu eu sunt faptura
Pe care sa o ai.
Si cosul pieptului ti-l sparg
Cu-n ciocanel de lemn
Si simt ca-n tine crapa
Si pretiosul stern
Si aschii mici de oase,
Sufletu-ti inteapa.
Si-apoi c-o lama ruginita
Sa te tai,
Sa-ti scot in palma inima
S-o scuip, s-apoi s-o calc.