plutesc pe un nor
deasupra pamantului in flacari
cerul este o sala de bal pustie
si stelele spanzura bete
ca niste marionete stricate
luminand difuz nesfarsitul.
m-am saturat sa ma mai joc cu ele...
luna danseaza pe marmura cerului,
un glob de chihlimbar pierdut in infinit.
vantul scrie o scrisoare de dragoste,
unui destinatar necunoscut
si plange, plange cu lacrimi reci, usturatoare,
iar eu plutesc pe un nor si ma gandesc la tine
tu esti acolo, jos si m-ai uitat...
ultima oara mi-ai vazut fata alba, rece
si un trup uitat, pustiit
dormind intr-un sicriu
si apoi, apoi m-ai uitat...