a căzut turla cu cruce
cu tot în marea moartă
limba clopotului s-a deschis
ca o scoică și chiar crucea
s-a facut femeie
albastră

acoperă-te cu pielea delfinilor
nu spurca cerul arcuindu-ți
goliciunea ca o corabie dusă
spre tărâmuri virgine
în care flămânzesc
milenari canibali

fă-ți arme lungi
din copacul de pâine
să sfârteci stomacul tigrilor
de turcoaz
nu le jupui blana, doar dungile
să-ți piardă urma vânătorul
de oameni

apoi ucide șeful de trib
scoate-i inima și fă-ți din el
canoe de carne turbată
pielea de om rezistă
cel mai bine la apă
nici măcar visul
nu o poate trage
în adânc