Cind vei simti ca-n jur
sunt oameni ce nu te-nteleg
si te vei pierde in pesteri pustii
voi fi acolo sa-ti ascult chemarea.

Cind ma vei striga obosit, voi veni.

Cind vei vrea sa plingi,
orfan si uitat,
iti voi oferi caldura bratelor mele,
un sarut pe frunte si-un pat.

Cind nimeni nu te poate ajuta
si vei rataci printre fete fara chip,
cind nu te mai poti tine
si vei cadea,
voi fi acolo sa te ridic.

Si-atunci cind vei privi uimit
indepartatul cer albastru
iti voi sopti ca te-am iubit
si ma voi preschimba in astru.