Fața nevăzută a lumii
iat-o!

plouă parcă sacadat .
dușul rece trezește demonii
ascunși în pata gri a encefalului.
cordul ți se face cât un bob de grâu,
și devine amar.
sângele ți îngroașă,
ochii ți se încețoșează
și vezi viața ca un fum risipit
în aburi de alcool...ceva

E așa de frig primăvara asta!
nu am mai auzit din iarnă
un ciripit, sau o floare plutind pe vânt.
se anunță o iarnă geroasă.
și atunci mori trist,
incapabil de a fi tu.
visând primăveri cu frezii
și ierni ca-n Esenin.