agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2747 .



Amintiri rebele
poezie [ Underground ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Limitaratiunii ]

2004-05-08  |     | 



într-o noapte trezesc după miez setea-mi între ceașafuri imaculate
scotocesc,
într-o noapte mă ridic în capul oaselor care trosnind vor saluta
liniștea din cameră pe care doar mașinile întârziate o mai sfâșie,
într-o noapte la o ușă străină sunt și ciocănesc discret, poc poc
răsună degetele mele în visul celui care doarme atât de adânc scufundat
în sfânta împărtășanie,

doar un tunet discret îmi trebuie, de-mi va fi trimis
după miezul nopții să-mi fie trimis,
nici-un somn oricât de adânc nu rezistă acestui zgomot infernal
de ploaie care se apropie în nori închisă,

într-o noapte de primăvară norii se odihnesc deasupra camerei mele
paralelipipedice și încearcă să îi imite forma inutilă,
din vaietul lor neputincios se nasc picăturile care acum răpăie pe tabla oțelită,
apoi enervați un tunet slobozesc,

într-o noapte doar în pijamale aruncat în regatul de nedescris al insomniei
mă ridic din pat, mă încalț, cobor scările,
merg pe jos câțiva kilometri când la deal când la vale
pe asfaltul care odihnit după zi sforăie

într-o noapte unde merg așa drept și concentrat mă întreabă patrulele
nu le răspund căci încă nu a venit ora de trezire, iar ei
mirosind a frică mă lasă să merg mai departe căci în ochii mei goliți
au citit că acolo unde merg eu ei nu mă pot urma,

într-o noapte intru pe poarta vechiului cimitir, iau sapa și adânc
dezgrop în colțul acela zidit cu ciment și pământ și indicatoare
de “stați deoparte” ce demult trebuia să readuc,
copacii fără frunze se îndoaie unul spre altul, deasupra mea
pe măsură ce sap mai adânc și nu mai dau de apă

într-o noapte am găsit monumentul acela de două coloane,
curățat de pământ l-am lăsat, umbrit de copaci l-am părăsit,
într-o noapte de primăvară am revenit în patul meu și am dormit adânc
până când ceasul deșteptător mi-a șters toate senzațiile ultimelor ore

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!