Strivește-mi dinții cu urmă de mirare,
În sărutarea noastră oasele să-mi frâng
Frumoasa noastră întâmplare
Să pot mereu s-o cânt.

Închide peste mine privirea-ți rugătoare
Cu pleoape grele de pământ,
Să pot să fiu o apă curgătoare,
În pietrele tale, iubirea să mi-o strâng.

Mai doare-mă în nesfârșita ta chemare
Și în șoptitul meu cuvânt
Suprema noastră îmbrățișare
Să nu mai fie lacrimă în vânt.