mă întîmpinau patru vrăbii
dintr-o prudență conformistă
să rodească piatră seacă
o scurtă surescitare
pînă la strigăt
umblau cuvintele în stare de liber/ebrietate
pentru trezirea inimii
mă spălam cu nisip
dinspre înțelepciune
scriam simboluri pe suflet
apoi unul pe altul
de parcă
zorile s-ar fi stins peste un vis
chemarea sîngelui lăsa ecouri de bariton
în albia rîului
potecile erau ale fiecăruia
le priveam peste umăr
al tuturor seninul
și caldele ploi totem
cu fruntea lipită de cer
lăsam păsărilor zborul
și semințe
în palmele întinse