Blestem

Pustie inimă să crepi,
Căci ai iubit prea mult,
Și n-a fost înțelept.

Uscată gură,
Nu mai săruta,
Și să muțești,
Când de iubire
Vei mai vorbi cândva.

Trup firav,
Bătut de spinii vieții,
Ca trestia de vânt,
Să uiți de mângâieri,
Blândețea să te zgârie,
Să n-o mai simți nicicând.

Viațâ zbuciumată,
De fecioară împovărată,
Pustnică nedezmierdată,
Învață-te minte odată,
Lucră și scrie cât poți,
Timpul după tine,
Nu așteaptă,
Și ce avere,
Vrei să lași la nepoți. ?
16 –04 –2004