agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-05-29 | |
I...Prolog
...Soarele la căpătâiul cerului.... ...Fiecare ținea în mâna sa stângă, cu soarele la căpătâi câte un colț de oglindă în care-și vedea trecutul Muza înaltă inundată în raze cosea niște gânduri la catedră Mâna noastră dreaptă sprijinea nemințit un penel Cuvintele curgeau dansând pe hârtie culoarea viitorului Norii spălau cu lacrimi petele de seu nedorite pe gene II…La Izvor ¤ Să nu-mi faceți chip cioplit! ¤ - era tema Și-atunci tresaream ghicindu-I cu fiecare respiratie întrebări fără răspunsuri …răspunsuri rezonand apereche neîntrebărilor Față în față cu chipul pânzei de unde alb timpul privea către noi liniștit Din când în când, câte o gâza mierea pe pagini, pe când noi nelinișteam dansul soarelui pe hârtie Tâmplele răsăreau rouă nările respirau sus auzul răsuna adânc lira îngerilor …amintind uitate cuvinte pe partitura începutului …inundand încet mica încapere cu acordurile marii simfonii III Tăcere Ne chirceam sufletele toți laolaltă cu urechile ciulite îngenunchind în gând pentru o notă de trecere... Fiecare-și torcea propria orbită, sinuând printre artere licăriri sclipite surd, una lânga alta, la lumina lumânărilor. Cerul se sfârșea prăbușit în ape, noaptea valsuia cu ziua în văzul tuturor IV Timp Mai era puțin ...cât de puțin și suna clopoțelul pentru fiecare în parte Mereu. Mereu mai era puțin și înca puțin până Credeai că nu mai este Iar atunci cineva se ridica să-și dea duhul sfant învelit în papirus …pe locul lui răsărind degrabă altul, gângurind și acela litere nespuse V Trecere De sus se vedeau poate vise țesute pe file de viață - poveste lânga poveste - ninse frumos, curat, îngrijit. Din când în când câte un purceluș de cerneală argintie acoperea privirii iarba trecerii …lacrimi neînțelese Mireasma dorurilor îngemănate depăna netrăite amintiri în umbra tăcerii tremurând pe nesimțite muzica speranțelor murite prematur... VI Noi Și ne îngrămădeam uitând gustul hranei dorințelor, Setea noastra sorbită se prefăcea în fructe zemoase și dulci pe tipsia altarului …Brodam cu lumină pe întunericul clipei Erai și Tu acolo Deși nu suflai nimănui, Păreau toti că-ti freamătă însuflețit dialogul tăcerii Unii scriau pe bănci, pe pietre, pe stele Alții pe frunze, ramuri și trunchi de copac Unii pe clape, altii pe nori, pe pleoape, pe tâmple, pe tălpi și pe genunchi... Nimic nu ramanea nescris… nici taina mirajul minunea iluzia întamplarea Ora …Frățeam de zor sentimente ținându-se de mână Treceam împreună podul speranței mărșaluiam toți aceeași chemare furnici dupa furnici pe poteci știute doar de către fiecare în parte ...măsurându-ți din pași neauzitele cuvinte Cerșeam câte un strop de toamnă rece prin vene Memoria împletea neobosită anotimpuri Râdeam uneori, tinându-ne cu câte un gând de câte o aripă pe valuri... Eu, tu, ei... braț la braț cu copiii noștri dădeam împreună același …examen VII Rugăciune Þine-ne, Doamne împreună, la masa aceasta, pe toți - Și-om pune mână de la mână vorba pe vorba gând peste gând să mai aducem scaune... Privește-ne cum curgem și izvorăște-ne mulțumirea noastră cea de toate viețile Ridică-ne, Doamne, mâinile împreunate când coatele nostre prea tocite au uitat. să se mai ridice de pe durere Și ne iartă nouă tăcerea, precum și noi iertăm tăcuților noștri VIII Epitaf: ...m-am grăbit ... să nu se șteargă cuvintele... dar astăzi ...nimic nu mai trebuie sa rămână ...nespus ...își scrie Dânsul cu Noi jurnalul poemul călătoria ... citim printre rânduri destin lângă destin... Cineva adaugă o urmă albă și pașii clipei se grăbesc cu o nouă strofă Iubire lânga iubire, ură lângă ură, dor lânga tăcere, inimă lângă inimă Noi doar auzim bătăile secundei la pieptulSău numărându-ne: click-tac, click-tac Unii termină mai devreme, și vor acasă, înapoi, în sticluța cu cerneală... Alții se prefac că nu mai aud clopoțelul și rămân cu degetul pe hârtie... Cineva glumește: -Asta nu este decât o tablă de șah pe care Dumnezeu joacă zaruri... Dar undeva știm toți: Fără Tine, ...n-avem ce căuta! |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate