Oamenii nu pot să zboare.
Nu e în natura lor…
Chiar dacă fiecare dintre noi am avea aripi,
tot nu am putea zbura.
Ne-am dărâma reciproc de pe drumul ales
și am rămâne agățați undeva
între Cer și Pământ
într-o deziluzie mai oribilă de cât moartea,
într-o agonie soră cu infinitul –
până va rămâne un ultim om
ori cel mai puternic ori cel mai slab
să se lupte singur.

Acesta…
va rămâne însă orbitând între două stele străine:
iluzia zborului și iluzia existenței,
ca și când nimic nu a fost și nu va fi vreodată,
de parcă nu am fi avut niciodată aripi
și nimic nu ar fi umplut vreodată golul din noi.